LEGISLAȚIE

LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (republicată)
administraţiei publice locale
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 20 februarie 2007

Data intrării in vigoare : 20 februarie 2007

*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 286 din 29 iunie 2006 pentru modificarea şi
completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006, şi rectificată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 776 din 13 septembrie 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.

dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001 şi, ulterior adoptării, a mai fost modificată şi completată
prin:

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art. 152 din Legea
  administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
  nr. 271 din 25 mai 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 738/2001, publicată în
  Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001;
• Legea nr. 216/2002 pentru modificarea alin. (1) al art. 103 din Legea administraţiei publice
  locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 29 aprilie
  2002;
• Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
  demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
  corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003;
• Legea nr. 141/2004 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.
  215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 4 mai 2004, rectificată
  în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 7 mai 2004;
• Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României,
  Partea I, nr. 658 din 21 iulie 2004;
• Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României,
  Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.
  CAP. I
  Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Regimul general al autonomiei locale
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi
funcţionarea admnistraţiei publice locale.
(2) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) activităţi de administraţie social-comunitară – acţiunile prin care se concretizează relaţia
autorităţilor administraţiei publice locale cu asociaţiile de proprietari de pe raza unităţii
administrativ-teritoriale;
b) aglomerări urbane – asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat
între municipii, altele decât cele prevăzute la lit. j), şi oraşe, împreună cu localităţile urbane
şi rurale aflate în zona de influenţă;
c) asociaţii de dezvoltare intercomunitară – structurile de cooperare cu personalitate juridică, de
drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru
realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în
comun a unor servicii publice;
d) autorităţi deliberative – consiliul local, consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
e) autorităţi executive – primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi
preşedintele consiliului judeţean;
f) consilii locale – consilii comunale, orăşeneşti, municipale şi consiliile subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor;
g) organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean

• denumirea generică ce include:

1. instituţii publice şi servicii publice înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor
   deliberative, denumite în continuare instituţii şi servicii publice de interes local sau judeţean;
2. societăţi comerciale şi regii autonome înfiinţate sau reorganizate prin hotărâri ale
   autorităţilor deliberative, denumite în continuare societăţi comerciale şi regii autonome de
   interes local sau judeţean;
3. asociaţii de dezvoltare intercomunitară;
4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în
   condiţiile prevăzute de lege;
5. asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condiţiile
   legii;
6. operatori de servicii comunitare de utilităţi publice locale sau judeţene;
   h) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor – sectoarele municipiului Bucureşti sau
   alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare şi organizare se fac prin lege;
   i) unităţi administrativ-teritoriale – comune, oraşe şi judeţe; în condiţiile legii, unele oraşe
   pot fi declarate municipii;
   j) zonă metropolitană – asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat
   între capitala României sau municipiile de rangul I şi unităţile administrativ- teritoriale aflate
   în zona imediată.
   ART. 2
   (1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în
   temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice,
   eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării
   cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
   (2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat
   naţional, unitar şi indivizibil al României.
   ART. 3
   (1) Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor
   administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
   colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
   (2) Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene,
   autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi
   liber exprimat.
   (3) Dispoziţiile alin. (2) nu aduc atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor
   prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile
   publice, în condiţiile legii.
   (4) Prin colectivitate locală se înţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-
   teritorială.
   ART. 4
   (1) Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în
   limitele prevăzute de lege.
   (2) Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi
   gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului,
   după caz.
   ART. 5
   (1) Autorităţile administraţiei publice locale exercită, în condiţiile legii, competenţe exclusive,
   competenţe partajate şi competenţe delegate.
   (2) Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele
   legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în
   competenţa altor autorităţi publice.
   ART. 6
   (1) Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi
   autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei,
   legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului
   judeţ.
   (2) În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o
   parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de
   subordonare.
   ART. 7
   Descentralizarea competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale se face cu
   respectarea principiilor şi regulilor prevăzute de Legea-cadru a descentralizării.*)

*) Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 453 din 25 mai 2006.

ART. 8
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei
decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în toate
problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
(2) Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale sunt:
a) Asociaţia Comunelor din România;
b) Asociaţia Oraşelor din România;
c) Asociaţia Municipiilor din România;
d) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România;
e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
ART. 9
(1) În cadrul politicii economice naţionale, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele au dreptul
la resurse financiare proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le
administrează şi le utilizează pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în
condiţiile legii.
(2) Resursele financiare de care dispun autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie
corelate cu competenţele şi cu atribuţiile prevăzute de lege.
ART. 10
Autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele
financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, oraşelor,
municipiilor şi judeţelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
ART. 11

(1) Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor
autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii,
formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat şi de
utilitate publică. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin
efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005.
(2) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condiţiile legii, în scopul
realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării
în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane şi aglomerările urbane constituite cu
acordul expres al consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale componente au ca scop
dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autorităţile
deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale componente îşi
păstrează autonomia locală, în condiţiile legii.
(3) Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor autorităţilor lor
deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze şi cu unităţi administrativ- teritoriale
din străinătate, în condiţiile legii, prin hotărâri ale consiliilor locale sau consiliilor
judeţene, după caz.
(4) Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune, unităţile administrativ-teritoriale au
dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.
ART. 12
(1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale
ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi din alte surse, în condiţiile legii.
(2) Guvernul sprijină asocierea unităţilor administrativ-teritoriale prin programe naţionale de
dezvoltare. Aceste programe sunt finanţate anual prin bugetul de stat şi sunt prevăzute distinct în
cadrul bugetului Ministerului Administraţiei şi Internelor, în condiţiile legii privind finanţele
publice locale.
(3) Consiliile judeţene pot iniţia şi derula programe judeţene de dezvoltare, finanţate din bugetul
local al judeţului şi prevăzute distinct în cadrul acestuia.
ART. 13
(1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt conduse de un consiliu de administraţie compus
din reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale componente, desemnaţi de consiliul local
sau de consiliul judeţean, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului
judeţean, precum şi la propunerea consilierilor locali sau judeţeni, după caz.
(2) Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte ales cu votul majorităţii membrilor
săi.
(3) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administraţie poate înfiinţa un aparat
tehnic, finanţat din resursele asociaţiei de dezvoltare intercomunitară.
(4) Organizarea şi modul de funcţionare a consiliului de administraţie şi a aparatului tehnic sunt
stabilite prin actul de înfiinţare şi statutul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, aprobate
prin hotărârile consiliilor locale, respectiv judeţene asociate.
ART. 14
Unităţile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin
alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională,
în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale ori judeţene, după caz, în condiţiile legii.
ART. 15
(1) Unităţile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele
înţelegeri de cooperare transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condiţiile
legii.
(2) Unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene,
transmit Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conformă, proiectele de înţelegeri de
cooperare pe care acestea intenţionează să le încheie cu unităţile administrativ-teritoriale din
alte ţări, înainte de supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale sau judeţene, după
caz.
(3) Prin înţelegerile de cooperare transfrontalieră pot fi create şi pe teritoriul României
organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au,
în sensul prezentei legi, competenţe administrativ-teritoriale.
(4) Unităţile administrativ-teritoriale care au încheiat înţelegeri de cooperare transfrontalieră
au dreptul să participe în alte state la organismele create prin respectivele înţelegeri, în limita
competenţelor ce le revin, potrivit legii.
ART. 16
(1) Iniţiativa unităţilor administrativ-teritoriale de a coopera şi de a se asocia cu unităţi
administrativ-teritoriale din străinătate, precum şi de a adera la o asociaţie internaţională a
unităţilor administrativ-teritoriale va fi comunicată Ministerului Afacerilor Externe şi
Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Proiectele de înţelegeri de cooperare pe care unităţile administrativ-teritoriale intenţionează
să le încheie cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări vor fi transmise spre avizare
Ministerului Afacerilor Externe, prin primari, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene, înainte
de supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale sau consiliile judeţene, după caz.
(3) Avizele prevăzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea
solicitării. În caz contrar se va considera că nu sunt obiecţii şi proiectul respectiv poate fi
supus spre aprobare consiliului local sau judeţean interesat.
(4) Responsabilitatea privind înţelegerile de cooperare încheiate de unităţile administrativ-

teritoriale revine în exclusivitate acestora.
ART. 17
Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri,
în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la înfiinţarea,
funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică
de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.
ART. 18
Controlul administrativ şi controlul financiar al activităţii autorităţilor administraţiei publice
locale se exercită în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 19
În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o
pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale,
instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate
asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile
Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
ART. 20
(1) Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se
exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei
publice locale.
(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
(3) Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii.
(4) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale căror delimitare şi
organizare se fac potrivit legii.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale se pot constitui şi în subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autorităţi exercită atribuţiile prevăzute la
art. 81 şi, respectiv, la art. 83, care se aplică în mod corespunzător.
ART. 21
(1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate
juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare
ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de
trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale
drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin
domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane
fizice sau juridice, în condiţiile legii.
(2) În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de
preşedintele consiliului judeţean.
(3) Primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, poate împuternici o persoană cu studii
superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv
al consiliului judeţean, sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii
administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale respective, în
justiţie.
(4) Unitatea administrativ-teritorială are dreptul să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de
judecată stabilite în baza hotărârii instanţei de judecată, inclusiv în situaţia în care
reprezentarea în justiţie este asigurată de un consilier juridic din aparatul de specialitate al
primarului, respectiv al consiliului judeţean.
(5) Despăgubirile primite de unităţile administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunţate de
instanţele de judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care trebuie
să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunţate de instanţa de
judecată şi rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local.
ART. 22
Delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege.
Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai
după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin
referendum, care se organizează potrivit legii.

SECŢIUNEA a 2-a
Autorităţile administraţiei publice locale

ART. 23
(1) Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe
şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi
deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în
condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi
rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.
ART. 24
În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale,
pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile
legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
ART. 25
Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului
exerciţiu al mandatului lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de
dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat.
ART. 26

(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judeţean este de 4 ani.
Mandatul se exercită în condiţiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul ales în cursul unui mandat, ca
urmare a dizolvării consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar,
încheie mandatul precedentei autorităţi a administraţiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul, aleşi în urma organizării unor noi
unităţi administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor
posturi de primari, îşi exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale
generale.
ART. 27
În scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să
instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetele locale ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în condiţiile legii.

CAP. II
Consiliile locale

SECŢIUNEA 1
Constituirea consiliului local

ART. 28
Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret
şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale.
ART. 29
(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie
de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului, raportat de Institutul Naţional de
Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care
precedă alegerile, după cum urmează:

T
───────────────────────────────────────────────────────── Numărul locuitorilor comunei,
Numărul oraşului sau ai municipiului consilierilor
─────────────────────────────────────────────────────────

• până la 3.000 9
• între 3.001 şi 5.000 11
• între 5.001 şi 10.000 13
• între 10.001 şi 20.000 15
• între 20.001 şi 50.000 17
• între 50.001 şi 100.000 19
• între 100.001 şi 200.000 21
• între 200.001 şi 300.000 23
• între 300.001 şi 400.000 25
• peste 400.000 27
  ─────────────────────────────────────────────────────────
  ST

(2) Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 31 de consilieri locali.
(3) Numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se stabileşte în
funcţie de numărul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).
ART. 30
(1) Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea
administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. Cererea de
validare a consilierilor locali se depune în termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor
alegerilor, în condiţiile legii.
(2) Cererea introdusă potrivit alin. (1) se judecă în şedinţă publică, fără citarea părţilor.
(3) Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în termen de 10 zile de la data depunerii, prin
hotărâre executorie.
(4) Hotărârea prevăzută la alin. (3) estre supusă căilor de atac prevăzute în cadrul procedurii
contencioase, instanţa pronunţându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel
sau de recurs, după caz.
(5) Invalidarea mandatului intervine în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de
eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în
condiţiile legii.
(6) Pentru validarea mandatelor candidaţilor declaraţi supleanţi este aplicabilă aceeaşi procedură.
Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validării, fac dovada faptului
că sunt înscrişi în partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pe a cărei listă au
candidat în alegeri.
ART. 31
(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării
alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleşi şi validaţi în funcţie se face de către prefect,
în maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii de validare, în condiţiile art. 30. La şedinţa de
constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul sau, după caz,
candidatul declarat câştigător la alegerile pentru funcţia de primar.
(2) Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor

locali aleşi şi validaţi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va
organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua
convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect,
peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.
(3) În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza
absenţei nemotivate a consilierilor locali, instanţa va declara vacante, prin hotărâre, locurile
consilierilor locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări. Sesizarea
instanţei se face de către prefect în maximum 3 zile de la data şedinţei, pe baza procesului-verbal
al şedinţei, întocmit de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Hotărârea instanţei se
pronunţă în maximum 3 zile de la primirea sesizării din partea prefectului şi poate fi atacată cu
recurs la instanţa competentă. În cazul în care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de
mai sus, nu pot fi ocupate cu supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, potrivit
legii, se organizează alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.
(4) Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier local, ajutat de
cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asistenţa de specialitate a secretarului unităţii
administrativ-teritoriale, care întocmeşte şi procesul-verbal al şedinţei.
(5) Absenţa consilierilor locali de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se
face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forţă majoră care
au făcut imposibilă prezenţa acestora.
ART. 32
(1) Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului local următorul
jurământ în limba română: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună- credinţă,
tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului,
municipiului, judeţului)… Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
(2) Consilierii locali care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept.
(3) Jurământul poate fi depus şi fără formulă religioasă. ART. 33
În cazul în care consilierul local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză
să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului
politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la validarea
mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid. În cazul în
care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de
consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru
completare, în termen de 90 de zile.
ART. 34
(1) După validare, în şedinţa de constituire a consiliului local, consilierii locali depun
jurământul prevăzut la art. 32.
(2) Consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au
depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul
majorităţii consilierilor locali validaţi.
ART. 35
(1) După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre
adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă,
pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile
adoptate de acesta.
(2) Consilierul local ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a
cel puţin unei treimi din numărul consilierilor locali, prin votul majorităţii consilierilor locali
în funcţie.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile consiliului local

ART. 36
(1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de
interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale
administraţiei publice locale sau centrale.
(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale
instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor
autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau
municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau
municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului local;
b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de
funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de
interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;
c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile
corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile
legii.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:

a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a
rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi
contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii
administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de
investiţii de interes local, în condiţiile legii;
e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii
administrativ-teritoriale;
f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu
prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei
mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a
comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în
condiţiile legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei,
oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;
c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism
ale localităţilor;
d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de
interes public local.
(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes local privind:

1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor
   vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a
    parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
11. dezvoltarea urbană;
12. evidenţa persoanelor;
13. podurile şi drumurile publice;
14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare,
    salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;
15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;
16. activităţile de administraţie social-comunitară;
17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii
    administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii
    administrativ-teritoriale;
19. alte servicii publice stabilite prin lege;
    b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi
    didactic;
    c) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
    d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor
    prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
    e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a
    utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
    f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor
    prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.
    (7) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
    a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau
    străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau
    proiecte de interes public local;
    b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi
    administrativ-teritoriale din alte ţări;
    c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-
    teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi
    internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese
    comune.
    (8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul
    de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin
    acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.
    (9) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege. ART. 37
    Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi
    comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi

alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în
condiţiile legii, respectându-se configuraţia politică de la ultimele alegeri locale.

SECŢIUNEA a 3-a
Funcţionarea consiliului local

ART. 38
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege
organică, în caz de război sau catastrofă.
(2) Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal
constituit a consiliului nou-ales.
ART. 39
(1) Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului.
(2) Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel
puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii
administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile înainte şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile
înainte de şedinţele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziţie
consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.
(4) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei,
oraşului sau municipiului sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată.
(5) În invitaţia la şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a
acesteia.
(6) Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor comunei sau ai
oraşului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(7) În comunele sau oraşele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de
peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă
a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.
(8) În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 40
(1) Şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în
funcţie.
(2) Prezenţa consilierilor locali la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care absenţa este
motivată se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.
Consilierul local care absentează nemotivat de două ori consecutiv este sancţionat, în condiţiile
regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local.
ART. 41
Şedinţele consiliului local sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute
la art. 35.
ART. 42
(1) Şedinţele consiliului local sunt publice.
(2) Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română.
În consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel
puţin o cincime din numărul total, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă.
În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate
cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba română.
(3) Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul
fiecare consilier local se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi
de secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(4) Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale îşi asumă,
prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.
(5) La începutul fiecărei şedinţe, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei
anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul şedinţei, să conteste conţinutul
procesului-verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară.
(6) Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbătute în şedinţă se depun într-un dosar special
al şedinţei respective, care va fi numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţă şi de
secretar, după aprobarea procesului-verbal.
(7) În termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ- teritoriale
afişează la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a unităţii
administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al şedinţei.
ART. 43
(1) Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în
condiţiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai
pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul
majorităţii consilierilor locali prezenţi. Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul
ordinii de zi se face numai cu acordul iniţiatorului sau dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 44.
(2) În cazul neaprobării ordinii de zi, în condiţiile prevăzute la alin. (1), nu se acordă
indemnizaţia cuvenită consilierilor locali pentru şedinţa respectivă.
ART. 44
(1) Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi
dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de
specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea
proiectului, precum şi de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepţia cazurilor
prevăzute la art. 39 alin. (2) şi (4).

(2) Dacă rapoartele prevăzute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la
înregistrarea proiectului, acestea se consideră implicit favorabile.
ART. 45
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii
membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.
(2) Se adoptă cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale
consiliului local:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de
cooperare transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea
teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice
române sau străine.
(3) Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al
consilierilor locali în funcţie.
(4) Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două şedinţe consecutive, care vor avea loc la un
interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent până la
adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de
stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Consiliul local stabileşte ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu
caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile
prevăzute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului local.
(6) Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de
cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unităţii
administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
ART. 46
(1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie
personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes
patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.
(2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de
drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi
introdusă de orice persoană interesată.
ART. 47
Hotărârile consiliului local se semnează de preşedintele de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute
la art. 35, şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. În cazul în care
preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de
3-5 consilieri locali.
ART. 48
(1) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotărârea în cazul în care
consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, va depune în scris şi va expune consiliului local
opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al şedinţei.
(2) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va comunica hotărârile consiliului local
primarului şi prefectului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării.
(3) Comunicarea, însoţită de eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris de
către secretar şi va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.
ART. 49
(1) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la
cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării.
(2) Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile
de la data comunicării oficiale către prefect.
ART. 50
În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o
pondere de peste 20% din numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţă
publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, iar cele cu caracter
individual se comunică, la cerere, şi în limba maternă.
ART. 51
(1) În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivităţii locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului şi al aparatului de specialitate, să
pună la dispoziţie consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile
lucrătoare, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
(3) Consilierii locali sunt obligaţi ca, în îndeplinirea mandatului, să organizeze periodic
întâlniri cu cetăţenii şi să acorde audienţe.
(4) Fiecare consilier local, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de
activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.
(5) Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate,
consilierul local primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii.
(6) Consilierii locali au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectuează în îndeplinirea
mandatului lor, în condiţiile legii.
(7) Consiliul local poate hotărî diminuarea cuantumului indemnizaţiei prevăzute la alin. (5) şi a
cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanţă cu posibilităţile
de finanţare.

ART. 52
La lucrările consiliului local pot asista şi lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul,
preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi
ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, şefii serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-
teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum şi
persoanele interesate, invitate de primar.
ART. 53
(1) Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleşi în consiliile locale sunt reprezentaţi la
şedinţele de consiliu de un delegat sătesc.
(2) Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de către o adunare
sătească, constituită din câte un reprezentant al fiecărei familii, convocată şi organizată de
primar şi desfăşurată în prezenţa primarului sau viceprimarului.
(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegaţii săteşti vor fi invitaţi în mod
obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
(4) Delegatului sătesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 51 alin. (5) şi
(6).
ART. 54
(1) După constituire consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele
domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
(3) Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de
activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor
lor.
(6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, respectându-se configuraţia politică
rezultată în urma alegerilor locale.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, după caz,
comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată. Componenţa comisiei speciale de
analiză şi verificare, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acesteia se stabilesc
prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.

SECŢIUNEA a 4-a
Dizolvarea consiliului local

ART. 55
(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de
drept:
a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv;
b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre;
c) în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate
completa prin supleanţi.
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau orice altă persoană
interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin.
(1). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului
local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.
(3) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii.
Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25%
din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-
teritoriale.
(4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul
local.
(5) Referendumul local este organizat, în condiţiile legii, de către o comisie numită prin ordin al
prefectului, compusă dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al
consiliului local şi al consiliului judeţean şi un judecător de la judecătoria în a cărei
jurisdicţie se află unitatea administrativ-teritorială în cauză. Secretarul comisiei este asigurat
de instituţia prefectului.
(6) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul
total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen
dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor
valabil exprimate.
(7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la
propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea
definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului
local sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului.
(8) Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul
unităţii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, oraşului sau
municipiului, potrivit competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii.
(9) Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau din iniţiativa primarului, după caz,
comisii mixte formate din consilieri locali, funcţionari publici şi alţi specialişti, pe perioadă
determinată. Componenţa comisiilor mixte, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţii
acestora se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale. Şedinţele comisiilor mixte sunt
publice.

SECŢIUNEA a 5-a
Suspendarea mandatului de consilier local

ART. 56
(1) Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat
preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată
prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1). Ordinul de suspendare
se comunică de îndată consilierului local.
(3) În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat,
acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.

CAP. III
Primarul şi viceprimarul

ART. 57
(1) Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă
de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.
(2) Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate
delega atribuţiile sale.
(3) Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul
membrilor acestuia.*)

*) Sintagma „membrilor acestuia” se referă la consilierii locali, membri ai consiliului local.

(4) Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre
adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi
din numărul consilierilor locali în funcţie.
(5) Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de
remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care
reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport
cu venitul salarial. Primarul şi viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici
de alte sporuri prevăzute de lege.
(6) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.
(7) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără
a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut.
ART. 58
Validarea mandatului primarului se face potrivit prevederilor art. 30 alin. (1)-(5), care se aplică
în mod corespunzător.
ART. 59
(1) Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi
se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă
extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei.
(2) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili
data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau,
după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile
legii.
ART. 60
(1) Primarul depune în faţa consiliului local jurământul prevăzut la art. 32 alin. (1).
(2) Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.
ART. 61
(1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică.
(2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui
României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune
măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter
normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice
centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.
(3) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative
prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
(4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în
condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi
personal contractual.
(5) Primarul conduce serviciile publice locale.
ART. 62
(1) Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice,
cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României.
(3) Eşarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la
celebrarea căsătoriilor.
(4) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
ART. 63
(1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:
a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;
b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;

c) atribuţii referitoare la bugetul local;
d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;
e) alte atribuţii stabilite prin lege.
(2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de
autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind
organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului. Primarul îndeplineşte
şi alte atribuţii stabilite prin lege.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:
a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică,
socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;
c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii
administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:
a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune
spre aprobare consiliului local;
c) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de
titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;
d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor
la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:
a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului
de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate
publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
c) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile
prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d);
d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului
efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d), precum
şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;
e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu
sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul
aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de
interes local;
f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului
local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;
g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte
normative;
h) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor
asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor
pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
(6) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.
(7) Numirea conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza
concursului organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la
propunerea primarului, în condiţiile legii. Numirea se face prin dispoziţia primarului, având
anexat contractul de management.
ART. 64
(1) În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor
ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea
alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin
lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost
ales.
(2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul
conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă
sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
ART. 65
Atribuţiile de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară pot fi delegate şi secretarului
unităţii administrativ-teritoriale sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate cu
competenţe în acest domeniu, potrivit legii.
ART. 66
(1) Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier
personal. Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în
limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din:
a) maximum 3 persoane la oraşe şi municipii;
b) maximum 5 persoane la municipii reşedinţă de judeţ.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) este numit şi eliberat din funcţie de către primar.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de
muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului primarului.
(4) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziţie a primarului. ART.
67

(1) Primarul general al municipiului Bucureşti, asimilat demnitarului, poate înfiinţa în limita
numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului general, compartiment distinct, care
cuprinde următoarele funcţii de execuţie de specialitate: directorul de cabinet, 3 asistenţi de
cabinet, 8 consilieri personali, 2 secretari personali şi 2 curieri personali.
(2) Salarizarea personalului din cadrul cabinetului primarului general al municipiului Bucureşti se
va face potrivit cap. II lit. B din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 3/2006 privind
creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază
pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr.
II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul
bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 323/2006.
ART. 68
(1) În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual.
Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost
comunicate persoanelor interesate, după caz.
(2) Prevederile art. 48 şi ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
ART. 69
(1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către
primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război,
calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
(2) Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali, precum
şi în următoarele situaţii:
a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave,
certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul
unui an calendaristic;
b) dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului
primarului.
(4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen
de 10 zile de la comunicare.
(5) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. În
acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă
şi irevocabilă.
(6) Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea
prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului
prevăzut la alin. (4) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (5).
ART. 70
(1) Mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect
demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii, conform procedurii prevăzute la art. 55 alin.
(3)-(7).
(2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate
în acest sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii
de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor
ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.
(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul
naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale
cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre
locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile
componente ale comunei, oraşului sau municipiului.
ART. 71
(1) Mandatul primarului se supendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv.
Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care,
prin ordin, constată suspendarea mandatului.
(2) Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului.
(3) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1).
(4) Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile
legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi viceprimarului.
ART. 72
(1) În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia,
atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau,
după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii
consilierilor locali în funcţie.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul
membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului.
(3) În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi
viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile
primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.
(4) Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimar,
consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se până la alegerea
unui nou primar. Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la
propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la vacantarea

funcţiei de primar.

CAP. IV
Instituţiile, serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al primarului

ART. 73
Consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în
principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea
prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun.
ART. 74
(1) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor şi serviciilor
publice de interes local se fac de conducătorii acestora, în condiţiile legii.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se
fac de primar, în condiţiile legii.
ART. 75
Funcţionarii din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din cadrul
aparatului de specialitate al primarului se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.
ART. 76
(1) În raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte limba
română.
(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale
au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile
administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului
local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul
atât în limba română, cât şi în limba maternă.
(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuţii privind relaţii cu
publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparţinând
minorităţii respective.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor
şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public
şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la
alin. (2).
(5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română. ART. 77
Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate
al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria
comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi
dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

CAP. V
Administraţia publică a municipiului Bucureşti

ART. 78
Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.
ART. 79
(1) Sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti
are un primar general şi 2 viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucureşti se face de preşedintele
Tribunalului Bucureşti, în condiţiile prezentei legi.
ART. 80
Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti sunt Consiliul General al
Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor, ca autorităţi deliberative, precum şi
primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii sectoarelor, ca autorităţi executive, alese
în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
ART. 81
(1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie, funcţionează şi pot fi
dizolvate în condiţiile prevăzute de dispoziţiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se
aplică în mod corespunzător.
(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercită, în principal, următoarele
atribuţii:
a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce şedinţele consiliului, precum şi un
viceprimar; aceştia îşi păstrează calitatea de consilier;
b) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului;
c) avizează studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi
amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regională şi
zonală, în condiţiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului
Bucureşti;
d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei
bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilesc impozite şi taxe locale,
precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;
e) aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul
de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate şi ale
serviciilor publice de interes local.
f) administrează, în condiţiile legii, bunurile proprietate publică sau privată a municipiului, de
pe raza sectorului, pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

g) hotărăsc cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor,
în condiţiile legii;
h) înfiinţează instituţii, societăţi comerciale şi servicii publice; instituie, cu respectarea
criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi
serviciile publice, precum şi pentru societăţile comerciale pe care le înfiinţează sau care se află
sub autoritatea lor; numesc şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii
instituţiilor publice şi ai serviciilor publice de interes local;
i) aprobă, în condiţiile legii, planurile urbanistice zonale şi de detaliu ale sectoarelor, pe care
le comunică Consiliului General al Municipiului Bucureşti; aprobă, în limitele competenţelor lor,
documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură
condiţiile necesare pentru realizarea lor, în concordanţă cu prevederile planului urbanistic
general al municipiului Bucureşti şi ale regulamentului aferent;
j) asigură, potrivit competenţelor lor, condiţiile necesare bunei funcţionări a instituţiilor şi
serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, de
interes local; urmăresc şi controlează activitatea acestora;
k) contribuie la organizarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de
agrement;
l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizează activitatea Poliţiei Comunitare şi propune
măsuri de îmbunătăţire a acesteia;
m) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului, în scopul creşterii calităţii vieţii;
contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi
de arhitectură, a parcurilor şi a rezervaţiilor naturale;
n) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială, asigură protecţia
drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea
locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes
local;
o) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze
sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;
p) hotărăsc, în condiţiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucureşti,
cooperarea sau asocierea cu autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din
străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor
administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;
q) hotărăsc, în condiţiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii
neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor
acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
r) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii;
s) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase.
(3) Atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. c)-h), p) şi q) pot fi exercitate numai pe baza
împuternicirii exprese date prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege sau delegate
de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
ART. 82
Consiliul General al Municipiului Bucureşti se constituie, funcţionează şi îndeplineşte atribuţiile
prevăzute de dispoziţiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod
corespunzător.
ART. 83
(1) Primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează în condiţiile
prevăzute de dispoziţiile prezentei legi pentru primarii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor şi
îndeplinesc atribuţiile stabilite de lege pentru aceştia, cu excepţia celor referitoare la
consultarea populaţiei prin referendum, organizat pentru soluţionarea problemelor locale de interes
deosebit, şi la măsurile prevăzute de lege pentru desfăşurarea adunărilor publice, care se exercită
numai de primarul general al municipiului Bucureşti.
(2) Primarilor şi viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucureşti li se aplică în mod
corespunzător dispoziţiile prezentei legi cu privire la suspendare şi demitere.
(3) Primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile
prevăzute de dispoziţiile prezentei legi pentru primarii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor,
care se aplică în mod corespunzător.
(4) Primarului general şi viceprimarilor municipiului Bucureşti li se aplică în mod corespunzător
dispoziţiile prezentei legi cu privire la suspendare şi demitere.
ART. 84
Secretarilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi secretarului general al municipiului Bucureşti
le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile cap. X.
ART. 85
Hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile cu caracter normativ ale
primarului general sunt obligatorii şi pentru autorităţile administraţiei publice locale organizate
în sectoarele municipiului Bucureşti.
ART. 86
(1) Primarul general al municipiului Bucureşti împreună cu primarii sectoarelor municipiului
Bucureşti se întrunesc cel puţin o dată pe lună, la convocarea primarului general sau la propunerea
a cel puţin 3 primari de sectoare. La şedinţe se analizează modul în care sunt duse la îndeplinire
hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile cu caracter normativ ale
primarului general şi se prezintă informări reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale
de sector, avându-se în vedere corelarea unor activităţi necesare în vederea bunei funcţionări a
administraţiei municipiului Bucureşti. La şedinţe participă de drept şi prefectul municipiului
Bucureşti.

(2) Primarii sectoarelor participă de drept la şedinţele Consiliului General al Municipiului
Bucureşti şi pot avea intervenţii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
(3) La şedinţele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti pot participa preşedinţii
comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.
(4) Preşedinţii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul să intervină
la discuţii, fără a avea drept de vot.

CAP. VI
Consiliul judeţean

SECŢIUNEA 1
Constituirea şi componenţa consiliului judeţean

ART. 87
(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel
judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este compus din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.
ART. 88
Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de
numărul locuitorilor judeţului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de
1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după
cum urmează:

T
────────────────────────────────────────────────────── Numărul Numărul
locuitorilor judeţului consilierilor
──────────────────────────────────────────────────────

• până la 350.000 31
• între 350.001 – 500.000 33
• între 500.001 – 650.000 35
• peste 650.000 37
  ──────────────────────────────────────────────────────
  ST

ART. 89
Pentru validarea mandatelor consilierilor judeţeni se aplică în mod corespunzător procedura
prevăzută la art. 30, instanţa competentă fiind tribunalul.
ART. 90
La constituirea consiliului judeţean se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 31-35.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile consiliului judeţean

ART. 91
(1) Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului
judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor
comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
f) alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), consiliul judeţean:
a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi;
b) hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale
de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile
legii;
c) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de
funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor
autonome de interes judeţean;
d) exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor
deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;
e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu
sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi
serviciilor publice de interes judeţean.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), consiliul judeţean:
a) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările
de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea
împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de

valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;
c) stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;
d) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului,
pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu
autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare,
inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
e) stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare
urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte
modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale,
orăşeneşti sau municipale implicate;
f) aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în
limitele şi în condiţiile legii.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul judeţean:
a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a
judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului,
după caz, în condiţiile legii;
c) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), consiliul judeţean:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes judeţean privind:

1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor
   vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a
    parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
11. evidenţa persoanelor;
12. podurile şi drumurile publice;
13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz
    metan;
14. alte servicii publice stabilite prin lege;
    b) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
    c) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
    d) acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-
    teritoriale din judeţ, la cererea acestora.
    (6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), consiliul judeţean:
    a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori
    străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun
    a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
    b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din
    alte ţări;
    c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-
    teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi
    internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese
    comune.
    ART. 92
    Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi
    comerciale, regii autonome de interes judeţean, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte
    organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului judeţean, în
    condiţiile legii, respectând configuraţia politică rezultată după alegerile locale.

SECŢIUNEA a 3-a
Funcţionarea consiliului judeţean

ART. 93
(1) Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege
organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Consiliul judeţean îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca
legal constituit a consiliului nou-ales.
ART. 94
(1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţă ordinară în fiecare lună, la convocarea
preşedintelui consiliului judeţean.
(2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar,
la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la
solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care
necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor
calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea
ordinii şi liniştii publice.

(3) Convocarea consiliului judeţean se face în scris, prin intermediul secretarului general al
judeţului, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor
extraordinare.
(4) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor
judeţului convocarea consiliului judeţean se face de îndată.
(5) În invitaţia la şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a
acesteia.
(6) În situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea de a convoca
consiliul în şedinţă ordinară, aceasta se va face de către vicepreşedintele desemnat în condiţiile
art. 107.
(7) Ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean se aduce la cunoştinţă locuitorilor judeţului
prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(8) În judeţele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20%
din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a
cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.
(9) În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 95
(1) Şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor
judeţeni în funcţie.
(2) Prezenţa consilierilor judeţeni la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care se consideră că
absenţa este determinată de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului judeţean. În situaţia în care un consilier judeţean absentează de două
ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de
organizare şi funcţionare a consiliului judeţean.
ART. 96
(1) Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de
vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 107.
(2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipseşte şi vicepreşedintele desemnat în condiţiile
art. 107, şedinţa va fi condusă de celălalt vicepreşedinte sau de un consilier judeţean, ales cu
votul majorităţii consilierilor judeţeni prezenţi.
ART. 97
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul
majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare
şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.
(2) Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri judeţeni, de preşedintele consiliului
judeţean, de vicepreşedinţii consiliului judeţean sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face
de către cei care le propun, cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al
serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.
(3) Hotărârile se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului
judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează de secretarul judeţului.
ART. 98
Dispoziţiile art. 42-46, 48-52 şi ale art. 54 se aplică în mod corespunzător.
ART. 99
(1) Consiliul judeţean se dizolvă de drept în condiţiile art. 55 alin. (1) sau prin referendum
judeţean.
(2) Secretarul judeţului sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios
administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa analizează situaţia de fapt
şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului judeţean. Hotărârea instanţei este definitivă
şi se comunică prefectului.
(3) Consiliul judeţean poate fi dizolvat prin referendum judeţean, organizat în condiţiile legii.
Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 20%
din numărul cetăţenilor cu drept de vot, înscrişi pe listele electorale ale unităţii
administrativ-teritoriale.
(4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul
judeţean.
(5) Referendumul judeţean este organizat, în condiţiile legii, de o comisie compusă din prefect, un
reprezentant al consiliului judeţean desemnat prin hotărâre a consiliului judeţean şi un judecător
de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de instituţia prefectului.
(6) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul
total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judeţean încetează înainte de termen
dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor
valabil exprimate.
(7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judeţean se face de Guvern, la
propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea
definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului
judeţean sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului.
(8) Până la constituirea noului consiliu judeţean, problemele curente ale administraţiei judeţului
vor fi rezolvate de secretarul judeţului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin
Ministerul Administraţiei şi Internelor.
ART. 100
Mandatul de consilier judeţean se suspendă în condiţiile art. 56.

SECŢIUNEA a 4-a
Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean ART. 101

(1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.
(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni
în funcţie.
(3) Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu
votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din
numărul acestora. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului
judeţean nu se poate face în ultimele şase luni ale mandatului consiliului judeţean.
(4) Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o
indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de
preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintă baza de calcul
pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă
şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.
(5) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.
ART. 102
(1) Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi
publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.
(2) Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice
judeţene.
(3) Aparatul de specialitate al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia.
Funcţionarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean se bucură de stabilitate
în funcţie, în condiţiile legii.
ART. 103
(1) Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al
consiliului judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de
specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean,
vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.
(2) Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului,
a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative.
ART. 104
(1) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele categorii
principale de atribuţii:
a) atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor
autonome de interes judeţean;
b) atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;
c) atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;
d) atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile
publice;
e) atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;
f) alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), preşedintele consiliului judeţean:
a) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi
funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare
a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes
judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
b) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu
sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul
aparatului de specialitate al consiliului judeţean.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), preşedintele consiliului judeţean:
a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi
desfăşurarea în bune condiţii a acestora;
b) prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire
a atribuţiilor sale şi a hotărârilor consiliului judeţean;
c) propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de
serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), preşedintele consiliului judeţean:
a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
b) întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le
supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
c) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea
măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
d) iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi
emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), preşedintele consiliului judeţean:
a) îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de
stare civilă şi autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe;
b) poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin,
asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea
expresă a acestora.

(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), preşedintele consiliului judeţean:
a) coordonează realizarea serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prestate
prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul
organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean;
b) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile
prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d);
c) ia măsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia şi controlul efectuării serviciilor publice şi
de utilitate publică de interes judeţean prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), precum şi a
bunurilor din patrimoniul public şi privat al judeţului;
d) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotărâre a
consiliului judeţean;
e) coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică
de interes judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia;
f) coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a
infrastructurii judeţene.
(7) Preşedintele consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile
prevăzute la alin. (6).
ART. 105
(1) Preşedintele consiliului judeţean poate înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi
aprobate, cabinetul preşedintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane.
(2) Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui este numit şi eliberat din funcţie de
preşedintele consiliului judeţean.
(3) Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui consiliului judeţean îşi desfăşoară activitatea
în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe
durata mandatului preşedintelui consiliului judeţean.
(4) Atribuţiile personalului compartimentului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziţie a
preşedintelui consiliului judeţean.
ART. 106
(1) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter
normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică
sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
(2) Prevederile art. 48 şi ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
ART. 107
(1) În cazul suspendării preşedintelui, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre
vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor
judeţeni în funcţie.
(2) În celelalte cazuri de absenţă a preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele
acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie.
ART. 108
(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier
judeţean.
(2) Prevederile art. 69 şi 71 se aplică în mod corespunzător şi preşedintelui consiliului judeţean.

CAP. VII
Iniţiativa cetăţenească

ART. 109
(1) Cetăţenii pot propune consiliilor locale şi consiliilor judeţene pe a căror rază domiciliază,
spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu
drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de
vot a unităţii administrativ-teritoriale respective.
ART. 110
(1) Iniţiatorii depun la secretarul unităţii administrativ-teritoriale forma propusă pentru
proiectul de hotărâre. Proiectul va fi afişat spre informare publică prin grija secretarului
unităţii administrativ-teritoriale.
(2) Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie de
secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(3) Listele de susţinători vor cuprinde numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numărul actului
de identitate şi semnăturile susţinătorilor.
(4) Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul pe
raza unităţii administrativ-teritoriale respective, al cărei consiliu local sau judeţean urmează să
dezbată proiectul de hotărâre în cauză.
ART. 111
După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul unităţii
administrativ-teritoriale, proiectul de hotărâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale
consiliului local sau judeţean, după caz.

CAP. VIII
Administratorul public

ART. 112
(1) La nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei
de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.

(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de primar, pe baza unor
criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face
pe bază de concurs.
(3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest
sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de
interes local.
(4) Primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator
principal de credite.
ART. 113
(1) La nivelul judeţelor, preşedintele consiliului judeţean poate propune consiliului judeţean
înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de preşedintele consiliului
judeţean, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul judeţean.
Numirea în funcţie se face pe bază de concurs.
(3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest
sens cu preşedintele consiliului judeţean, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau
a serviciilor publice de interes judeţean.
(4) Preşedintele consiliului judeţean poate delega către administratorul public, în condiţiile
legii, calitatea de ordonator principal de credite.
ART. 114
(1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară pot decide desemnarea unui administrator public
pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
(2) Recrutarea, numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public al asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară se fac pe baza unei proceduri specifice de către consiliile de
administraţie ale acestora şi sunt aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale şi consiliilor
judeţene respective.

CAP. IX
Actele autorităţilor administraţiei publice locale şi comunicarea acestora

ART. 115
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin:
a) primarul emite dispoziţii;
b) consiliul local adoptă hotărâri;
c) consiliul judeţean adoptă hotărâri.
(2) Dispoziţiile primarului se comunică în mod obligatoriu prefectului judeţului, în cel mult 5
zile lucrătoare de la semnarea lor.
(3) Hotărârile consiliului local se comunică în mod obligatoriu:
a) primarului unităţii administrativ-teritoriale;
b) prefectului judeţului.
(4) Hotărârile consiliului judeţean se comunică în mod obligatoriu prefectului judeţului.
(5) Comunicarea actelor între autorităţile administraţiei publice locale şi cu prefectul judeţului
se efectuează prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale.
(6) Actele autorităţilor administraţiei publice locale se vor aduce la cunoştinţă publică prin
grija secretarului unităţii administrativ-teritoriale.
(7) Dispoziţiile primarului, hotărârile consiliului local şi hotărârile consiliului judeţean sunt
supuse controlului de legalitate al prefectului în condiţiile legii care îi reglementează
activitatea.

CAP. X
Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale

ART. 116
(1) Fiecare unitate administrativ-teritorială şi subdiviziune administrativ-teritorială a
municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, oraşului,
municipiului, judeţului şi al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este
funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se
bucură de stabilitate în funcţie.
(2) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub
sancţiunea destituirii din funcţie.
(3) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi
cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului
judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie.
(4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul
disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu
prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici.
ART. 117
Secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele
atribuţii:
a) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean,
hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
b) participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi
primar, respectiv consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;
d) organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor
primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui

consiliului judeţean;
e) asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele
interesate a actelor prevăzute la lit. a), în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces
la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;
f) asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi
efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al
şedinţelor consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, şi redactează hotărârile
consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi
comisiilor de specialitate ale acestuia;
h) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de
consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.

CAP. XI
Contravenţii şi sancţiuni

ART. 118
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele
fapte:
a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului local de către primar;
b) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului judeţean de către preşedintele
consiliului judeţean;
c) neprezentarea în termenul prevăzut de Legea finanţelor publice locale a proiectului bugetului
unităţii administrativ-teritoriale de către primar, respectiv preşedintele consiliului judeţean,
din culpa lor;
d) neprezentarea de către primar sau preşedintele consiliului judeţean a rapoartelor prevăzute de
lege, din culpa lor;
e) neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către primar sau preşedintele consiliului
judeţean, în calitatea acestora de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-
teritoriale.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în calitatea sa de
autoritate publică, reprezentant al Guvernului pe plan local.
(3) Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAP. XII
Bunuri şi lucrări publice

SECŢIUNEA 1
Administrarea bunurilor

ART. 119
Constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin
domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum şi
drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.
ART. 120
(1) Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile care, potrivit legii sau prin
natura lor, sunt de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes
public naţional.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.
ART. 121
(1) Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi
imobile, altele decât cele prevăzute la art. 120 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin
modalităţile prevăzute de lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun, dacă prin
lege nu se prevede altfel.
(3) Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau,
după caz, a consiliului judeţean, cu votul majorităţii consilierilor locali sau judeţeni, după caz,
în funcţie.
(4) Schimbul de imobile din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se face în
condiţiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însuşit de consiliul local.
ART. 122
Toate bunurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale.
Consiliilor locale şi judeţene li se prezintă anual de către primar, respectiv de preşedintele
consiliului judeţean, un raport asupra situaţiei gestionării bunurilor.
ART. 123
(1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau
privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi
instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la
cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local
sau judeţean, în condiţiile legii.
(2) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile
legii.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care consiliile locale sau judeţene

hotărăsc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale pe
care sunt ridicate construcţii, constructorii de bună-credinţă ai acestora beneficiază de un drept
de preempţiune la cumpărarea terenului aferent construcţiilor. Preţul de vânzare se stabileşte pe
baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judeţean, după caz.
(4) Proprietarii construcţiilor prevăzute la alin. (3) sunt notificaţi în termen de 15 zile asupra
hotărârii consiliului local sau judeţean şi îşi pot exprima opţiunea de cumpărare în termen de 15
zile de la primirea notificării.
ART. 124
Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri
mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor
juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori
serviciilor publice.

SECŢIUNEA a 2-a
Lucrările publice

ART. 125
Consiliile locale sau consiliile judeţene pot contracta prin licitaţie efectuarea de lucrări şi
servicii de utilitate publică, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judeţean.
ART. 126
Lucrările de construcţii şi reparaţii de interes public, finanţate din bugetele comunelor,
oraşelor, municipiilor sau judeţelor, se execută numai pe baza unor documentaţii tehnico-economice
avizate sau aprobate, după caz, de consiliul local ori de consiliul judeţean şi numai pe baza unei
licitaţii publice, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 127
Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind comuna, oraşul, municipiul şi
judeţul se elaborează, se aprobă şi se finanţează în conformitate cu prevederile legii.

CAP. XIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 128
Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului
Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi
vicepreşedinţii consiliilor judeţene, secretarii unităţilor administrativ- teritoriale şi
personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, răspund,
după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea
atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
ART. 129
Judeţul Ilfov are reşedinţa în municipiul Bucureşti. ART. 130
Prevederile art. 57 alin. (4) şi ale art. 101 alin. (3) privind eliberarea din funcţie a
viceprimarilor, a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene se aplică după alegerile
autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2008.
ART. 131
Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) şi ale art. 76 alin. (2)-(4) sunt aplicabile şi în cazul în
care, din diferite motive, după intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetăţenilor
aparţinând unei minorităţi naţionale scade sub procentul prevăzut la art. 19.
ART. 132*)
Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în
vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al
consiliului local se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea
aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se
înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale.

*) Fost art. 156^2, introdus prin Legea nr. 286/2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006.

ART. 133
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) Pe aceeaşi dată se abrogă Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificările ulterioare,
art. 15 alin. (2) lit. d) şi art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004**) privind Statutul
aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie
2004, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

**) Abrogarea art. 15 alin. (2) lit. d) şi art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali a fost dispusă prin pct. 111 al art. I din Legea nr. 286/2006, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006.

NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, care nu este încorporat în textul republicat al

Legii nr. 215/2001 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 286/2006:
„Art. II. – (1) Secretarii comunelor care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au
studii superioare îşi pot păstra funcţia publică cu obligaţia ca, în termen de 3 ani de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, să absolve o formă de învăţământ superior de lungă durată în
specialitatea ştiinţe juridice sau administraţie publică, sub sancţiunea eliberării din funcţie.
(2) Până la data de 31 decembrie 2006, sub sancţiunea încetării raportului de serviciu, aceştia vor
prezenta documente care dovedesc situaţia lor şcolară, care să le permită îndeplinirea în
termen a obligaţiei prevăzute mai sus.”