2.4 C
Şimnicu de Sus
30 ianuarie 2023

STARE CIVILĂ – NAȘTERE

Cum şi unde se face înregistrarea naşterii

Întocmirea actului de naștere se face de către SPCLEP/Primăria în a cărei rază s-a produs evenimentul.

Au obligația de a face declarația de naștere oricare din părinți, sau medicul, persoanele care au fost de față la naștere, asistentul social sau persoana cu atribuții de asistență socială din cadrul unității sanitare unde a avut loc nașterea, oricare persoană care a luat cunoștință despre nașterea copilului.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului:

30 zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață, 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort,

24 ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înlăuntrul termenului de 30 zile, 30 zile pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare.

Documente necesare când părinţii sunt căsătoriţi

certificatul medical constatator al nașterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului;

actele de identitate ale ambilor părinţi, în original şi fotocopii

certificatul de căsătorie al părinților copilului, în original și fotocopie, iar dacă aceștia poartă nume de familie diferit, declarația scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public.

Documente necesare când părinţii nu sunt căsătoriţi

certificatul medical constatator al nașterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului

actul de identitate, aflat în termen de valabilitate, al mamei şi al tatălui, dacă recunoaşte copilul declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de tată, însoțită de

consimțământul mamei, în fața ofițerului de stare civilă,

dovada discernământului la momentul recunoașterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice, în cazul în care tatăl copilului este minor ; în acest caz minorul trebuie însoţit de unul dintre părinţi sau de tutore

certificatul de naștere al mamei, precum și actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, în cazul în care ambii părinți au vârsta sub 14 ani sau în cazul în care mama are sub 14 ani iar tatăl nu recunoaște copilul

declarația scrisă semnată de ambii părinți, dată în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public, referitoare la prenumele copilului, în situația în care prenumele din cuprinsul certificatului medical constatator al nașterii este diferit de cel declarat

declarația părintelui care declară nașterea, dată în fața ofițerului de stare civilă, referitoare la domiciliul copilului, în situația în care părinții au domicilii diferite.

Dacă nu există certificat medical constatator al nașterii

actul de naștere se întocmește pe baza celorlalte documente prevăzute mai sus, a expertizei medico- legale cu privire la data nașterii, în format an, lună, zi și sexul persoanei, și a declarației de recunoaștere a mamei potrivit art. 408 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

în lipsa declarației de recunoaștere a mamei, actul de naștere se întocmește fără a se completa rubricile referitoare la părinți. În acest caz, numele de familie și prenumele se stabilesc prin dispoziție emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unității administrativ–teritoriale unde se înregistrează nașterea.

În situația în care unul din părinți sau ambii sunt cetățeni străini sau apatrizi Sunt necesare documentele prezentate mai sus, precum și următoarele:

Pașaportul părintelui cetățean străin sau apatrid, respectiv actul de identitate al părintelui cetățean al statelor membre ale Uniunii Europene/Spațiului Economic European/Confederației Elvețiene, sau, după caz, documentul de identitate emis de Inspectoratul General pentru Imigrări,

Traducerea legalizată a filei din documentul de identitate care conține datele de identificare ale persoanei, dacă documentul nu conține date înscrise prin utilizarea alfabetului latin,

Declarația notarială a titularului documentului de identitate, cu privire la numele de familie și prenume, în situația în care din documentele străine nu rezultă în mod distinct care sunt acestea,

Certificatul de căsătorie al părinților înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul din părinți este cetățean roman,

Certificatul de căsătorie și traducere legalizată, apostilate/supralegalizate, dacă ambii părinți sunt cetățeni străini,

În situația în care declarantul este cetățean străin, necunoscător al limbii române ori persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, la depunerea documentelor necesare înregistrării nașterii se va folosi interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual și al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

La înregistrarea nașterii copilului în lipsa actului de identitate al mamei Declarantul prezintă documentele sus-menționate, după caz, precum și:

Documentul întocmit de reprezentantul poliției cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unității sanitare în care a avut loc nașterea, cu privire la datele de identificare a mamei, și a verificărilor în registrele de stare civilă sau în Registrul național de evidență a persoanelor.

La înregistrarea nașterii copilului în cazul în care nașterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă

Declarantul prezintă documentele sus-menționate, după caz, precum și :

Declarația scrisă a uneia din persoanele prevăzute la art. 16 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit Anexelor 191 sau 192 din Hotărârea nr. 64 din 26 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară  a dispozițiilor în materie de stare civilă

Procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă semnat de reprezentantul DGASPC, de reprezentantul poliției și de cel al unității sanitare,

Certificatul medical constatator al nașterii, Actul de identitate al declarantului,

În acest caz, numele de familie și prenumele copilului se stabilesc prin dispoziție emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unității administrativ-teritoriale unde se înregistrează nașterea.

Dacă declarația privește un copil din afara căsătoriei, iar recunoașterea paternității are loc în momentul declarării nașterii, datele privind tatăl copilului se înscriu în rubricile corespunzătoare din cuprinsul actului de naștere ce se întocmește.

Naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost înregistrată la autoritățile locale/misiunea diplomatica ori oficiul consular al României, sau a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor

Certificatul medical constatator al nașterii emis de autoritățile străine / certificatul de naștere emis de autoritățile străine, traduse și legalizate, apostilate/supralegalizate, după caz,

Rezultatul verificărilor efectuate prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe-Departamentul Consular,

Dacă în urma verificărilor s-a constatat că nașterea a fost înregistrată cu date nereale, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă stabilește în ce anume constă diferența dintre datele consemnate în actul înregistrat și datele de identificare reale ale părinților copilului, pe bază de documente și declarații ale persoanelor care pot da relații, inclusiv ale părinților copilului, date în fața ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții de stare civilă sau notarului public.

In lipsa certificatului medical constatator al nasterii eliberat de autoritatile medicale straine se solicita in mod obligatoriu declaratia de recunoastere a mamei potrivit art 408 din Legea 287/2009, republicata , cu modificarile si completarile ulterioare si expertiza medico-legala cu privire la data nasterii , in format an, luna,zi si sexul persoanei.

Filiatia fata de parinte/parinti se poate stabili ulterior :

Prin declaratie de recunoastere data sub forma autentificata de notarul public sau in fata ofiterului de stare civila,

In baza hotarariijudecatoresti definitive privind stabilirea maternitatii/paternitatii, caz in care se aplica pe marginea actului mentiuneacorespunzatoare.

În acest din urmă caz, întocmirea actului de naștere se face de către SPCLEP/Primăria în raza căreia are domiciliul unul din părinți/persoana majoră.

Starea civila – Înregistrarea tardivă a naşterii

Înregistrarea tardivă a naşterii

Înregistrarea nașterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului este , in mod obisnuit

30 de zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață; 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort;

24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 de zile

30 de zile pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare.

Termenele prevăzute mai sus se socotesc de la data nașterii și cuprind atât ziua nașterii, respectiv a găsirii, cât și ziua în care se face declarația.

Întocmirea actului de naștere se face pe baza următoarelor documente

după împlinirea termenului de 30 de zile, prevăzut la a)și d), întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 195 din Hotărârea nr. 64/2011, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum și cu avizul conform al S.P.C.J.E.P.

declarantul poate fi una din persoanele prevăzute la 16 din Legea 119/1996 republicata, actul de identitate al mamei și al declarantului,

certificatul medical constatator al nașterii , certificatul de căsătorie al părinților (daca este cazul)

În situaţia în care părinţii nu sunt căsătoriţi , sunt necesare actele de identitate al ambilor părinţi, în original şi fotocopie , precum si certificatele lor de naştere în original şi fotocopie

În situaţia în care nu există certificat constatator al naşterii, actul de naștere se întocmește pe baza documentelor menţionate mai sus, a expertizei medico-legale cu privire la data nașterii, în format an, lună, zi și sexul persoanei, și a declarației de recunoaștere a mamei potrivit art. 408 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

În lipsa declarației de recunoaștere a mamei, actul de naștere se întocmește fără a se completa rubricile referitoare la părinți. În acest caz, numele de familie și prenumele se stabilesc prin dispoziție emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unității administrativ–teritoriale unde se înregistrează nașterea.

Întocmirea actului de naștere al copilului, în lipsa actului de identitate al mamei

Se face pe baza documentelor prevăzute mai sus, a documentului întocmit de reprezentantul poliției cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unității sanitare în care a avut loc nașterea, cu privire la datele de identificare a mamei, și a verificărilor în registrele de stare civilă sau în Registrul național de evidență a persoanelor.

Înregistrarea tardivă a nașterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani

Se face pe baza documentelor prevăzute mai sus. În plus, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă solicită declarație persoanei a cărei naștere nu a fost înregistrată, precum și, după caz, părinților sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 20, respectiv în anexa nr. 21 din HG 64/2011 ; declarația se dă în fața ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții de stare civilă;

Înregistrarea tardivă a nașterii persoanei majore

Cererea scrisă a declarantului este însoțită de următoarele documente:

certificatul medical constatator al nașterii

declarația persoanei a cărei naștere nu a fost înregistrată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20 din Hotărârea nr. 64/2011, dată în fața ofițerului stare civilă/personalului cu atribuții de stare civilă, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm

declarația a 2 membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21din Hotărârea nr. 64 /2011 dată în fața ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții de stare civilă

Înregistrarea nașterii copilului în cazul în care nașterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă

Declarantul prezintă următoarele documente :

Declarația scrisă a uneia din persoanele prevăzute la art. 16 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit Anexelor 191 sau 192 din Hotărârea nr. 64 din 26 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară  a dispozițiilor în materie de stare civilă

Procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă semnat de reprezentantul DGASPC, de reprezentantul poliției și de cel al unității sanitare,

Certificatul medical constatator al nașterii, Actul de identitate al declarantului,

În acest caz, numele de familie și prenumele copilului se stabilesc prin dispoziție emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unității administrativ-teritoriale unde se înregistrează nașterea.

Dacă declarația privește un copil din afara căsătoriei, iar recunoașterea paternității are loc în momentul declarării nașterii, datele privind tatăl copilului se înscriu în rubricile corespunzătoare din cuprinsul actului de naștere ce se întocmește.

În cazul în care nașterea unui cetățean român s-a produs în străinătate și nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinților

Dacă nașterea s-a produs în străinătate și nu a fost înregistrată la autoritățile locale/misiunea diplomatică ori oficiul consular al României sau a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinților, întocmirea actului de naștere se face în țară, în baza certificatului medical constatator al nașterii eliberat de autoritățile medicale străine sau, după caz, în baza certificatului de naștere, legalizate conform prevederilor art. 72 alin. (6) din HG 64/2011.

Dacă în urma verificărilor s-a constatat că nașterea a fost înregistrată cu date nereale, ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă stabilește în ce anume constă diferența dintre datele consemnate în actul înregistrat și datele de identificare reale ale părinților copilului, pe bază de documente și declarații ale persoanelor care pot da relații, inclusiv ale părinților copilului, date în fața ofițerului de stare civilă/personalului cu atribuții de stare civilă sau notarului public.

În situația mai sus, întocmirea actului de naștere se face la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinți/persoana majoră .

Înregistrarea nașterii se realizează într-un termen estimat de 90 de zile de la data înregistrării solicitării

Starea Civila – Trascrieri certificate de nastere

Transcrierea sau inscrierea actelor    de stare civila

Transcrierea sau inscrierea in registrele de stare civila române a faptelor şi actelor de stare civilă petrecute în străinătate, apartinandcetatenilor romani aflati in strainatate .

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite la autorităţile străine, au putere doveditoare în România numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.

Transcrierea/înscrierea actelor de stare civilă, procurate din străinătate, aparţinând cetăţenilor români, se efectuează la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale româniei, sau în ţară, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor

Cetăţenii români AU OBLIGAŢIA ca în termen de 6 LUNI DE LA ÎNTOARCEREA ÎN ŢARĂ sau de la primirea din străinătate a certificatului, să ceară transcrierea acestor acte la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/Primăria locului de domiciliu (unde are/a avut domiciliul în ţară).

Transcrierea sau înscrierea    certificatelor de naştere emise de autorităţile străine

Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepția celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română, în temeiul art. 10 și 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului București și cu avizul prealabil al șefului Direcției Publice de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de transcriere.

Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul art. 10 și 11 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și care nu au avut niciodată domiciliul în România se face în termen de 60 de zile de la depunerea cererii, după cum urmează:

  1. cu aprobarea primarilor sectoarelor municipiului București și cu avizul prealabil al șefilor serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor ale sectoarelor municipiului București;
  2. cu aprobarea primarilor municipiilor reședință de județ și cu avizul prealabil al șefilor serviciilor publice comunitare județene de evidență a persoanelor.

Persoanele care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română și care au avut domiciliul în România depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă la Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ- teritoriale pe raza căruia/căreia se află:

  • ultimul loc de domiciliu avut în țară, înainte de pierderea cetățeniei române;
  • adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetățeniei române, înscrisă în documentul eliberat de structura pentru imigrări.

Transcrierea sau inscrierea certificatelor de naştere emise de autorităţile străine

Înscrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/ extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română se face în termen de 60 de zile de la depunerea cererii, cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice ori ai oficiilor consulare, în cazul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în prealabil la autoritatea din statul în care acestea s-au produs, iar statul în care s-au produs și s-au înregistrat actele sau faptele de stare civilă se află în

circumscripția misiunii diplomatice ori al oficiului consular al României.

Cererea de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se depune, personal, de către titulari sau reprezentanții legali ai acestora, în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credință față de România. Pentru minori cererea de transcriere/înscriere poate fi depusă de către unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita și personal .

Acte necesare transcrierii certificatelor de naştere

Certificatul / Extrasul de naştere, eliberat de autorităţile din străinătate, în care să fie trecute numele şi prenumele copilului, data naşterii locul naşterii, sexul copilului, datele părinţilor – original şi copie xerox.

Documentele administrative emise de autorităţile străine trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga la care România a aderat, trebuie să aibă aplicată APOSTILA (se aplică pe spatele certificatului sau o anexă la certificat, în străinătate, de regulă la Prefectură sau Tribunal);

(lista statelor semnatare ale Conventiei de la Haga o puteţi regasi)

documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate:

Regasiti aici lista tarilor cu care Romania a incheiat astfel de conventii.

– documentele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus, se supralegalizează în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992 (exemplu IORDANIA, ALGERIA)

Traducerea legalizată a certificatului/extrasului de naştere, efectuată în România sau în străinătate – în original şi fotocopie

Cărţile de identitate ale părinţilor pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară, paşapoartele pentru părinţii cetăţeni români cu domiciliul în străinătate – copii xerox şi original (în acest din urmă caz este necesară dovada ultimului domiciliu în ţară, care se solicită la Serviciul public comunitar local de Evidenţă a Persoanelor), actul/cartea de identitate/paşaportul (pentru părintele cetăţean străin) precum şi traducere legalizată după caz.

Certificatul de căsătorie al părinţilor, certificatele de naştere/deces ale părinţilor, sentinţele de divorţ, precum şi traduceri legalizate, după caz – original şi fotocopie.

În cazul în care părinţii minorului au domicilii diferite, părintele care solicită transcrierea dă o declaraţie autentificată (la notar public, ambasadă sau consulat) sau în faţa ofiţerului de stare civilă, după caz, potrivit modelului prevăzut in Anexa nr. 34 din HG 64/2011.

În cazul în care în certificatul/extrasul de naştere străin prezentat, nu există rubrica referitoare la sexul minorului, părintele care solicită transcrierea dă o declaraţie autentificată în acest sens (la notar public, ambasadă sau consulat) sau în faţa ofiţerului de stare civilă, după caz.

Declarație din partea titularului actului ori a reprezentantului legal că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 35 din HG 64/2011.

Acte necesare transcrierii certificatelor de naştere pentru cetăţenii care au dobândit sau au redobândit cetăţenia română

Certificatul/ extrasul de naştere, emis de autorităţile competente din străinătate, care să cuprindă numele şi prenumele copilului, respectiv al părinţilor acestuia – original şi copie

Documentele administrative emise de autorităţile străine trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga la care România a aderat, trebuie să aibă aplicată APOSTILA (se aplică pe spatele certificatului sau o anexă la certificat, în străinătate, de regulă la Prefectură sau Tribunal);

(lista statelor semnatare ale Conventiei de la Haga o puteţi

regasi aici : https://www.hcch.net/en/instruments/conventions/status-table/?cid=41

documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate: http://www.mai.gov.ro/Info_Apostila/State%20semnatare.html

Traducerea certificatului/ extrasului de naştere, făcută în România, la traducător autorizat şi legalizată la notar/ în străinătate – original (excepţie – certificatele emise, în limba română de autorităţile Republicii Moldova);

Certificatul de (re)dobândire a cetăţeniei române in original si fotocopie

Cartea de identitate a persoanei majore care a (re)dobândit cetăţenia română (paşaport/ permis de şedere temporară pentru cetăţenii străini);

Certificatul de căsătorie (emis în România) – original şi fotocopie – dacă solicitantul este căsătorit cu un cetăţean român

Cum poţi solicita transcrierea certificatului de naştere al minorului/titularului?

PERSONAL – unul dintre părinţi

PRIN ÎMPUTERNICIT LEGITIMAT – cu procură specială

Procura se poate face:

La notar public, în ţară

In străinătate –     la notar public în limba oficială a ţării respective (obligatoriu APOSTILATĂ/SUPRALEGALIZATĂ, după caz, şi tradusă în ţară prin traducere legalizată),

La misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României

PRIN ÎMPUTERNICIRE AVOCAŢIALĂ

Minorii peste 14 ani solicită transcrierea în nume propriu, asistaţi de unul din părinţi sau după caz de tutore. Dacă părinţii au domicilii diferite, primăria competentă poate fi oricare dintre cele 2 primării pe raza cărora au domiciliul părinţii minorului

Pentru persoanele care nu au împlinit 18 ani, ai căror părinţi au domiciliul în străinătate, cererea se depune la Direcţia de stare civilă Sector 1 Bucureşti

Pentru cetăţenii români peste 18 ani, cu domiciliul în străinătate, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în ţară (cu avizul serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor), iar dacă nu au avut domiciliul în România, primarului sectorului 1 Bucureşti (cu avizul prealabil al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Bucureşti)

Starea civila – Eliberarea, la cerere, a certificatelor de stare civila Certificatele de Naştere (duplicate) –

Certificatele de stare civilă se eliberează, la cerere, persoanei îndreptățite, personal, prin împuternicit cu procură specială, autentificată conform prevederilor art. 72 alin. (6) din HG 64 /2011 , pe baza înregistrărilor și a mențiunilor înscrise în registrele de stare civilă

Eliberarea certificatelor de nastere

Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare registrul de stare civila sau de la domiciliul ori reședința solicitantului .

Prin persoane îndreptăţite – în înţelesul legii, sunt asimilaţi:

părinţii copilului în vârstă de până la 14 ani, reprezentanţii legali,

prin împuternicit, cu procură specială.

Cererile privind eliberarea certificatelor de stare civilă cetățenilor străini ale căror acte sau fapte de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în România, precum și ale cetățenilor români cu domiciliul ori cu reședința în străinătate se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de primăria unității administrativ-teritoriale care păstrează registrele respective .

Minorilor cu vârsta de peste 14 ani, care nu au avut niciodată act de identitate, li se eliberează certificatul de naștere la cererea părinților sau a reprezentantului legal

Persoanele care au domiciliul în alte localități decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă și nu se pot deplasa personal pentru a obține certificatele de stare civilă pot depune cererea la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în raza căreia își au domiciliul ori reședința, indicând unitatea administrativ-teritorială unde se găsește actul respectiv și datele de stare civilă, pentru identificarea acestuia.

În caz de pierdere, furt sau distrugere a certificatului de stare civilă, persoanei îndreptățite li se eliberează, la cerere, un nou certificat; cererea pentru eliberarea noului certificat trebuie să cuprindă, în mod amănunțit, împrejurările în care acesta a fost pierdut, furat sau distrus, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 59 din HG 64 / 2011.

Certificatul de naștere se eliberează titularului actului sau persoanei împuternicite cu procură specială, pentru persoanele de peste 18 ani posesoare de acte de identitate.

Pentru minorii care nu au acte de identitate, precum și pentru cei puși sub interdicție, certificatul de naștere se eliberează părintelui sau reprezentantului legal.

Condiţii:

Solicitantul să aibă asupra sa un ACT DE IDENTITATE – VALABIL, care poate fi:

Pentru cetăţenii români cu domiciliul în România:

buletinul / cartea de identitate/ cartea de identitate provizorie

În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în ţară, când aceştia solicită eliberarea unui certificat de stare civilă şi nu au asupra lor un act de identitate – valabil, vor fi îndrumaţi ca, în prealabil, să se prezinte la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor (unde au avut ultimul domiciliu) pentru eliberarea unei cărţi de identitate provizorii, numai după aceea vor putea obţine eliberarea certificatului.

Pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate:

paşaportul turistic sau titlu de călătorie.

Pentru cetăţenii străini:

paşaportul turistic (cu viză română – dacă este cazul).

actul de identitate cu care a intrat în România (pentru cetăţenii membri ai U.E.)

PROGRAM CU PUBLICUL

Luni - Joi | 07:15 - 15:30

Vineri  | 07:15 - 14:30

PLATA IMPOZITELOR ONLINE